duminică, 29 iunie 2014

Din lumea reala in cea virtuala

      Nu-mi amintesc cand am accesat internetul pentru prima data, dar oricum imi amintesc ca era scuuuump tare. Intram cu minutul, se purtau cafe neturile. Intram pentru mesaje, pe diferite situri si presa online. Apoi au aparut siturile pe profile: pentru hobbyuri, situri unde oamenii cu aceleasi preocupari, intrau sa caute, sa schimbe pareri.
     
Unele aveau forumuri cu topicuri deschise pe diferite subiecte fierbinti de la bucatarie, dragoste, cum sa schimbi pempersul....si uite asa am cunoscut fete, cu care ne-am vazut si intalnit, mers chiar in vacanta si in viata reala si cu care inca mai tin legatura.
      Au aparut apoi retelele de socializare. La inceput se formeaza cercul prietenilor de famile, apoi vin prietenii/ cunostinte din viata reala sau prieteni virtuali. Unii iti trezesc interesul prin postarile lor si indraznesti sa trimiti un mesaj privat si discutia se leaga, ca si cum ghemul se desfasoara, rapid, fara pauze de zici ca te cunosti de cand lumea. Si uite asa ai ajuns sa intri intr-o lume, in care cu siguranta in viata reala nu ai fi avut sansa.
Asa interactionezi cu scriitori, on line si citind postarile lor parca unele cuvinte iti sunt rupte si din sufletul tau. Te regasesti in fiecare om interesant cu care ai interactionat, chiar daca doar tastand.
Din cand in cand fac ordine in lista de prieteni pentru ca tin sa scrie corect romaneste, sa nu se hahaie la toate postarile, ci sa aiba ceva de spus, nu doar emoticoane si oftaturi goale (sunt situri de profil pentru asa ceva)
      De la o anumita varsta e simplu sa-i selectezi, dar ce te faci cand naivitatea e mare si copiii cad in plasa pedofililor, traficantilor? Din spatele ecranului orice femeie e miss, orice barbat e play boy, dar la o anumita varsta nu stii asta, nu crezi asta si suferi. Sub diferite profile poti sa fii tot ce n-ai fost si nu vei fi niciodata.
Mare noroc cu posibilitatea de blocare, stergere din lista a tuturor nepoftitilor :)