A trecut atat de repede vacanta asta, cu mutatul, cu instalatul, cu copii acasa...nu stiu cand a trecut vara si ce mult iubesc eu vara, o ador, caldura, zilele lungi si noptile racoroase, geamurile deschise si statul afara...
Se apropie toamna si devin din nou nostalgica, retraiesc cele 2 nasteri, oare asa va fi toata viata? Am sa povestesc la nesfarsit nasterile copiilor? Nu voi deveni patetica?
Baietii au crescut...Dragos are 100cm si 13.600kg vorbeste destul de bine, are un vocabular bogat, face puzzel-uri cu mare placere, ii place sa-i citesc in franceza si stie multe cuvinte, nu a renuntat inca la biberon, dar nici eu nu insist (doar seara bea 150 ml de lapte), ne mai luptam cu crizele de gelozie si invidie fata de David. Nu inteleg de ce ii place sa se lase atat de mult rugat, sa insistam cand trebuie sa faca ceva, sa ne consumam atat energie, sa ne certam, ca apoi sa fie liniste...
David are 85 cm si 13 kg si e ca un adult in miniatura, e un copil linistit foarte docil si te intelegi, chiar daca vocabularul lui e format din:
mama, mami, tata, tati, tato= (tac-tu)
vum-vum=masina
papuii=papuci
caine=carne
pine=paine
fafuia=farfurie
caun=scaun
apte=lapte
ting-ting= cuptorul cu microwunde
a dee=la revedere
caite=carte
pepe=pempers
