De câțiva ani în seara de Ajun ma apuca melancolia, sentimentele se amestecă, ma simt de multe ori derutata.
Îmi revin în minte lunile de decembrie ale copilăriei mele: geroase, înzăpezite, cu un Moș Nicolae înghețat tun, când puneam la cale colinda împreună cu gașca de prieteni.Si o țineam asa până la Crăciun intr-o veselie și complicitate a grupului.Au fost multe luni de decembrie așa. A venit 1989...ce an, ce schimbare, ce bajbaiala, ce derută. Sa ții cu dinții de trecut, de ceea ce ești, să aderi la nou, sa fii în rând cu lumea?
Cred ca prin anii 2000 am trecut și noi de la platoul tradițional "la punem și noi un cașcaval, un salam pe platouri", am luat globuri noi, de plastic ( urâte) dar cu plusul ca nu se mai spărgeau ca cele vechi din sticlă. S-a trecut de la colindă la chefuri.
Mai sunt puține zile din acest an....anul pandemiei. Anul in care Mimi a plecat. Un an atat de lung, de ciudat. Anul adaptării la școala online!
