Am trait emotiile priemei serbari. Dragod e un timid, chiar daca pozeaza intr-un copil exuberant, vorbaret, de fapt e un mare timid, sensibil...Cu greu l-am facut sa reproduca poezia pentru serbare (mi-o spunea numai mie, la ureche sau pe drum spre gradinita, mai mult in joaca, in fine am reusit s-o invatam
Si in noaptea de Ajun
Langa bradul de Craciun
Mosul nostru a lasat
Tot ceea ce am visat
A sosit si ziua serbarii, ne-am dus emotionati (si tati si eu) sa-l sustinem, sa-l vedem...cum ne-a vazut a vrut sa plece si de aici a incheput siroaiele de lacrimi care nu s-au oprit pana la final.
Poezia a spus-o tinadu-ma de mana, printre lacrimi abia oprindu-le, appi a stat lipit de mine pana la final...
Cam asta a fost prestaia lui Dragos de la prima serbare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu