Te simt si-atunci când tu nu ești aici, te văd, te-aud și tot nu ești aici. Te simt în mii de gesturi și arome, în fâlfâit de gene! În coloritul florilor de mai si-aroma izului suav, de-amestecuri de flori. Am pus flori în jardiniere, ti-ar fi plăcut sa le vezi, dar ma gândesc ca de acolo de sus le vezi și iti înseninează sufletul! Cred ca ai plecat cu noi în suflet, la fel cum ai rămas la noi în suflet! Mi-e dor sa mai vorbim!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu