Povestea merge mai departe

Ar trebui sa scriu mai intai povestea nasterii lui David, dar incep cu ultimele 9 zile din viata mea si implicit a acestui jurnal.

Nasterea (cezariana) si de data asta a ramas undeva in trecut, poate si trecand printr-o alta experienta pozitiva m-a facut sa ma mobilizez mai repede sa cobor la bebe care avea tata nevoie de mine si deja era singur de 2 zile fara s-o fi vazut pe mama lui.Vineri stateam intinsa in pat asteptandu-l pe David, cand a intrat o asistenta cu un ghemotoc de scutece albe si verzi si mi l-a pus direct la san....cu o sarguita de nedescris a tras de parca asta facuse toata viata. Cu ochii inchisi primea prima masa de laptic de la mine si suradea satisfacut, dupa care a cazut intr-un somn odihnitor. Nici nu i-am vazut ochii in prima zi, manca si dormea, iar eu in culmea fericirii ca pot sa-mi fac copilul fericit.De atunci se hraneste natural!Ne-am intors acasa pe 15 octombrie cu David hranit inainte de a pleca si tot drumul a dormit cuminte in cosulet. El i-a adus multe, multe cadouri lui Dragos incat intalnirea a fost una mai materialista, cadourile facandu-l sa aiba o ocupatie!Ce simt acum dupa 9 zile, pentru a 2 a oara mama? Ca inima imi plezneste de fericire, bucurie, mandrie, ca asta e imaginea familei mele pe care am visat-o cu 2 copii, ca eu sunt centru lor feminin, iar pe mine ma vor iubi 3 barbati ca sotie, mama, iubita, prietena....

Povestea merge mai departe cu 2 nazdravani in casa.....a fost momentul cand au dormit amandoi!