David avea 5 ani și 10 luni când ne-a spus că vrea să meargă ”așa cu copiii, merg în expediție”, sâmbăta. Nu știa exact despre ce este vorba, dar își dorea foarte mult să îl lăsăm. După cercetări ne-am dat seama că vorbea despre Cercetași, care înrolau de la vârsta de 7 ani. L-au primit și ne-au spus că dacă va trece prin toate etapele cerute de ei: ieșiri, tabere, rezistență va rămâne!
David se ambiționează și nu știu de unde ( adică știu, din pasiune, dorință, orgoliu) găsește forța să treacă prin toate furcile caudine și își trece în palmares ieșire după ieșire, tabăra după tabără. La un moment dat își dorește și Dragoș să participe la o ieșire și vine distrus, murdar până în dinți, ud, înfrigurat, renunță, nu-i de el o astfel de aventură.
Anii trec, se alătură și Dragoș lupișorilor, nu cu mare tragere de inima, dar competiția bărbătească e mai mare decât a muierilor și unde poate fi demonstrată decât in condiții de junglă?
Si așa începe aventura lupișorilor. Sunt în echipe diferite, deoarece frații nu au voie să facă parte din aceeași echipă. Ceea ce uneori stârnește orgolii nemăsurate și nu le pică bine înfrângerea sau câștigul celuilalt. David luptă pentru o funcție, e momentan asistent al echipei sale, dar cu coada ochiului îl mai urmărește și pe frate-său (a făcut/nu a făcut, a putut/nu a putut) Dragoș, chiar dacă a intrat mai tarziu in ceată reușește să obțină cravata, cămașa, promisiunea, prima steluță, intr-un timp foarte scurt (vârsta iși spune cuvântul) și asta stârnește niște furtuni interne în paradisul frației.
După fiecare ieșire discutăm ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut și într-o zi ne pomenim că discutăm despre șefii de echipă. Nu îmi venea să cred cât de bine intuiseră profilul acestora, cât de mult îi apreciau pe unii și ii disprețuiau pe alții.
Sefii sunt de mai multe feluri
1. cel care conduce echipa fără să ii pese de coechipieri, ii ceartă pe parcursul traseului pe cei care nu se descurcă, urlă la final dacă echipa a pierdut și dă vina pe ei
2. cel care ii susține pe coechipieri, care participă activ la activități și îi susține/ajută pe cei mai mici, face bucăți de traseu în locul lor și ii felicită la final pe toți chiar dacă au pierdut și toți se simt minunat fără vinovății
3. cel care pierde prima probă și de aici se declanșează o adevărată tragedie, nu mai reușește să ii mobilizeze, din contră ii demoralizează și echipa nu se mai redresează
4. cel care le amintește permanent suntem cei mai buni, sigur putem să-i învingem
5. cel care împarte ciocolata (premiu) cu echipa
6. cel care împarte ciocolata cu ceilalți șefi de echipă nu cu membrii echipei sale
7. cel care doarme pe jos, lăsând in patul lui pe cel mai mic din echipă
8. cel care părăsește noaptea echipa dormind cu șefii mai mari
Concluzii trase la 9 și 11 ani!!!
Oamenilor care îmi lipsesc ca prieteni, celor pe care i-am cunoscut, pe care urmează să-i cunosc sau cei cu care nu mă voi întâlni niciodată
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ai fi împlinit 74 de ani!
Astăzi, în timp ce aduc omagiu memoriei tale, inimile noastre sunt pline de durere și dor. Ne este atât de dor de prezența ta caldă, de zâ...
-
Am inceput de o suta de ori sa scriu despre acest an scolar care, pentru unii e gata, pentru altii continua cu stresul examenelor, repartiza...
-
Azi am implinit 22 saptamani de sarcina! Nici nu stiu ce vreau de fapt: sa treaca timpul mai repede, sa-l opresc in loc si sa-i simt miscari...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu