Tabloul existenței

 

In aceste clipe de răgaz,  m-am încumetat să fac niște calcule, așa cum se  obișnuiește la final de zi.....de săptămână....de lună....de an...și trebuie să recunosc că, deși nu excelez în așa ceva, totuși, "mi-au ieșit socotelile": clipe încărcate de zâmbete, ceasuri fremătând de liniște sufletească, dimineți îmbrăcate în lumină...zile pline de căldura prieteniei...săptămâni încăpătoare de trăiri...luni adăpate de vitalitate....

La toate acestea s-au mai adăugat și plecările fulgerătoare ale unor oameni pe care i-am purtat în suflet, oameni care s-au grăbit, nejustificat, să schimbe trenul în care călătoream tihnit, împreună, cu un altul...al veșniciei... Plecările lor m-au pustiit tăcut...m-au frânt ușor...dar, totodată, m-au făcut să mă încăpățânez să iubesc viața...și amintirea...și uitarea...

Cu alte cuvinte, acesta este tabloul existenței umane: o pânză pe care se odihnesc culorile sufletului nostru... De aceea, acum cred că este momentul în care trebuie să mulțumim pentru tot ceea ce am primit...pentru tot ceea ce nu am primit...și pentru tot ceea ce urmează! 

Vă mulțumesc pentru încă un an minunat împreună!

LA MULȚI ANI! Vă îmbrățișez cu toată dragostea!😘🤗

Șah-mat 2021

 

Dupa un șah- mat dat de 2021 ce strategie sa adopți pentru 2022?

Mergi purtat de val, că oricum suntem în derivă,  din val în val, izbiti de către un pumn pe care ti-l trage viată.

Te ții cu dinții de planurile proprii și  trăiești drama frustratului căruia nu i-au ieșit  planurile.

Faci slalom, Zen, ca pacientul ieșit dr la Spitalul 9, care e pe boabe!

Te gândești oare cu ce ma mai surprinde viata asta? Habar n-am....toate gândurile se amesteca,  sentimentele le îneacă și încerc sa-mi păstrez rațiunea care m-a salvat în toate situațiile sa nu-mi pierd mințile!

Hai 2022!

Zile....

 

Sunt zilele de freamăt,  de agitație,  aglomerație, când zburdacia copiilor se prăvălește peste oboseala părinților! Când toată lumea aleargă de colo colo, cand emoțiile dau pe dinafară!

Zilele astea dinaintea Crăciunului îmi aduc aminte de momente care mi-au rămas tatuate pe vecie în suflet: frigul vacanței de iarnă pe care îl suportam cu stoicism pe derdeluș,  pe gheață,  până înghețau bocancii de trebuia sa stam în fața cuptorului sa se dezghețe șireturile. De vacanță lunga de o lună pe care o petreceam pe lângă teracota caldă,  când Mami ne tricota în fiecare iarnă un pulover nou!

De brazii împodobiți, de prăjiturile pe care le făceam cu câteva zile înainte!

De Revoluția din 1989 care ne-a prins în bucătărie,  printre bucate, care au rămas de referință,  terminate în fața televizorului, de Aurica ( care ne-a dat vestea) Dumnezeu sa le odihnească în pace!

De Crăciunul băieților,  de tradițiile născute în familia noastră!

De Crăciunul acesta nu mai ești aici, fac prajituri din caietul tău pe care mi l-ai dat și ma gândesc ca ti-e bine acolo,  iar noua dor! 

40 de zile fără tine

 

O luna de zile fără tine! Îmi vine sa urlu de durere, dor și neputință! Îmi lipsesc atât de mult conversațiile cu tine....de atâtea ori deschid watsapp ul care a încremenit în 1.10.2021

În fiecare dimineață îmi fac cafeaua cu gândul la tine....tu cu cine o bei? Mai ții minte cum ma întrebai " bem și noi o cafea"?

Ma întreb zilnic, oare ne-am spus tot? Nu! Niciodată nu îți ajunge timpul petrecut cu cineva drag! Nu mi-am imaginat ca plecarea ta, va fi asa, brusc! Ca nu va exista un timp înainte de despărțire în care sa ne întâlnim și sa vorbim! Sunt atâtea întrebări nerostite și răspunsuri neprimite! Atâtea "de ce-uri", atâtea și atâtea gânduri nerostite!

40 de zile ....paos, rugăciuni,  lumânări și amintiri! E greu!