Azi a fost ultima zi de curs si ca urmare si evaluarea finala. A fost primul curs in maniera asta:adica 45 ore fata in fata, 45 ore evaluare online.
Mi-am ales ca tema de prezentare una din metodele de evaluare:portofoliu la disciplina economie. Dupa cativa ani de experienta iti dai seama cum sa eviti sa cazi in capcana unui evaluator.
Din comisie a facut parte Dna Albulescu (presedinta de comisie), Caterina Musinschi (evaluatorul online) si secretarul...
Tema de prezentare a fost la alegere, cu subliniera faptului ca e la alegere si o pregatim ca atare....
Asa ca metoda de evaluare prin portofoliu a incantat audienta (partea teoretica), dar cand le-am spus ca la nivelul claselor la care eu predau acum, multi s-ar rezuma la replica "nu l-am facut, dati-mi 2"....si cand au facut socoteala ca un semestru are 12 saptamani (adica 12 ore, cap coada) in care eu trebuie sa pun fiecarui elev minim 2 note (ca tot e refrenul verii :) ).....mai greu sa evaluezi individual, sa mai dai feedback/piesa de portofoliu/elev.
Am primit intrebarea: Ce as face eu cu astfel de clase? Le-as desfiinta?.....Nu, dar trebuie sa tii cont ca au intrat cu medii intre 4 si 5.....e un non sens sa iei la o materie sub 5 si sa fii admis, adica nu este, pentru ca vrem ca toata populatia tarii sa aiba zece clase. Si daca nu vor, ii obligam!
Trebuie lucrat la continuturi, nu-i acelasi lucru sa predai la o clasa de profil cu 2 ore+teza si alta cu profil tehnic.Trebuie clar introdus un bacalaureat diferentiat si in functie de asta, schimbate si programele.
Invatamantul romanesc a ramas undeva la logica matematica....dar cerem competente de comunicare, la psihologia generala, dar evaluam comportamente, economia cu tot face un student, dar elevii nostrii trebuie sa treaca printr-o alfabetizare economica, iar la filosofie....ramanem numai noi profesorii!
duminică, 22 iulie 2012
sâmbătă, 21 iulie 2012
Va doresc timp!
Pentru ca tot vorbeam azi despre atitudini, comportamente, mesaje si comunicare ....
Va doresc TIMP !
N-am timp sa zambesc astazi, daramite sa mai fiu si fericit! Ce?! Asta e cea mai frumoasa zi de primavara? Hai, dom'le, lasa-ma cu prostiile! Nu vezi ca am treaba, ca ma grabesc! Nu am timp. Trebuie sa ajung la munca, sa fac rapoarte, sa le dau mai departe, sa ma plimb in sedinte. Cum adica, sa ma bucur? Pai, cum? Sa ma bucur asa, din nimic? Hai, dom'le, fii mai serios. N-am eu timp de asa ceva." Recunosteti macar in parte discursul? N-a fost, fiecare dintre noi, cel putin o data, personajul principal al unei asemenea povesti?
"N-am timp!" este, de departe, slogarul vremurilor noastre. Si boala oamenilor moderni care suntem.
N-avem timp de zambit sau de sperat, n-avem timp de cladit caractere sau definitivat personalitati, n-avem timp sa fim curajosi, n-avem timp sa ne stapanim propria viata. Avem timp doar cat sa ne plangem ca n-avem timp.
Traim pe fuga, iubim pe fuga, nu ajungem bine intr-un loc si deja ne gandim la cum arata urmatorul. Fast food, shortcut, coffee to go, totul e viteza, toate se fac pe repede-inainte. Unde e rabdarea de a contempla? Unde e nevoia de a reflecta? Unde e delectarea?
Avem electrocasnice pentru toate nevoile, care sa faca ele treaba in locul nostru. Avem lifturi care ne urca mai repede etajele. Avem becuri care se aprind la o simpla bataie din palme. Toate, menite sa ne usureze viata, sa ne ofere secunde pretioase. Si, cu toate astea, avem tot mai putin timp. Ce paradox fenomenal, nu credeti?
Mai trist este, insa, ca nu traim, iar ce n-am trait la timp, spunea Octavian Paler, nu mai traim niciodata. Asadar, timpul trece si noi ne trecem odata cu el... daca nu facem o schimbare. In viata noastra, in programul nostru, in lista de prioritati. Nu exista solutii corecte sau universale. Exista doar oameni si alegerile lor.
Prin urmare, esti ceea ce esti datorita alegerilor pe care le faci si fiecare alegere iti poate schimba viata in bine sau rau. Chiar si atunci cand nu alegi, de fapt ai ales sa nu alegi. Fiecare alegere iti influenteaza prezentul si viitorul, al tau si al celorlalti.
Si trebuie sa alegem acel ceva care ne implineste, care face sa simtim timpul ca trecut cu folos. Cand va dati seama cum se face asta, sa ma invatati si pe mine.
Asadar…
Va doresc timp. Timp petrecut langa cei dragi (si trecatori), timp sa va zambeasca sufletul, timp sa munciti cu drag. Daca nu gasiti timp pentru toate astea, mai taiati din timpul acela pe care-l petreceti incruntati sau judecandu-i pe altii. Sau tinand suparari cu zilele. Sau incercand sa-i schimbati pe ceilalti, in loc sa-i acceptati asa cum sunt!!!!
Dar, mai ales, va doresc timp sa (re)descoperiti ce e cu adevarat important pentru voi. Cu cat mai repede, cu atat mai bine, caci, nu degeaba scria Mari n Sorescu, "vine o vreme cand trebuie sa tragem sub noi o linie neagra si sa facem socoteala." Si cine poate sti cat de devreme sau de tarziu vine vremea noastra?
Sper sa gasiti TIMP sa cititi poezia urmatoare.
Nu va face mai destepti, nu va plateste nicio factura, nu va aduce niciun beneficiu cuantificabil. Dar face bine. La suflet, ma refer. Gasiti TIMP pentru asta. Pana la urma, suntem oameni. Suntem suflet si carne, nu o gramada de fiare care indeplinesc doar comenzi.
Contabilitate
( Marin Sorescu)
Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,
Cateva momente cand era sa fim geniali,
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta ( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem-una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).
Va doresc TIMP !
N-am timp sa zambesc astazi, daramite sa mai fiu si fericit! Ce?! Asta e cea mai frumoasa zi de primavara? Hai, dom'le, lasa-ma cu prostiile! Nu vezi ca am treaba, ca ma grabesc! Nu am timp. Trebuie sa ajung la munca, sa fac rapoarte, sa le dau mai departe, sa ma plimb in sedinte. Cum adica, sa ma bucur? Pai, cum? Sa ma bucur asa, din nimic? Hai, dom'le, fii mai serios. N-am eu timp de asa ceva." Recunosteti macar in parte discursul? N-a fost, fiecare dintre noi, cel putin o data, personajul principal al unei asemenea povesti?
"N-am timp!" este, de departe, slogarul vremurilor noastre. Si boala oamenilor moderni care suntem.
N-avem timp de zambit sau de sperat, n-avem timp de cladit caractere sau definitivat personalitati, n-avem timp sa fim curajosi, n-avem timp sa ne stapanim propria viata. Avem timp doar cat sa ne plangem ca n-avem timp.
Traim pe fuga, iubim pe fuga, nu ajungem bine intr-un loc si deja ne gandim la cum arata urmatorul. Fast food, shortcut, coffee to go, totul e viteza, toate se fac pe repede-inainte. Unde e rabdarea de a contempla? Unde e nevoia de a reflecta? Unde e delectarea?
Avem electrocasnice pentru toate nevoile, care sa faca ele treaba in locul nostru. Avem lifturi care ne urca mai repede etajele. Avem becuri care se aprind la o simpla bataie din palme. Toate, menite sa ne usureze viata, sa ne ofere secunde pretioase. Si, cu toate astea, avem tot mai putin timp. Ce paradox fenomenal, nu credeti?
Mai trist este, insa, ca nu traim, iar ce n-am trait la timp, spunea Octavian Paler, nu mai traim niciodata. Asadar, timpul trece si noi ne trecem odata cu el... daca nu facem o schimbare. In viata noastra, in programul nostru, in lista de prioritati. Nu exista solutii corecte sau universale. Exista doar oameni si alegerile lor.
Prin urmare, esti ceea ce esti datorita alegerilor pe care le faci si fiecare alegere iti poate schimba viata in bine sau rau. Chiar si atunci cand nu alegi, de fapt ai ales sa nu alegi. Fiecare alegere iti influenteaza prezentul si viitorul, al tau si al celorlalti.
Si trebuie sa alegem acel ceva care ne implineste, care face sa simtim timpul ca trecut cu folos. Cand va dati seama cum se face asta, sa ma invatati si pe mine.
Asadar…
Va doresc timp. Timp petrecut langa cei dragi (si trecatori), timp sa va zambeasca sufletul, timp sa munciti cu drag. Daca nu gasiti timp pentru toate astea, mai taiati din timpul acela pe care-l petreceti incruntati sau judecandu-i pe altii. Sau tinand suparari cu zilele. Sau incercand sa-i schimbati pe ceilalti, in loc sa-i acceptati asa cum sunt!!!!
Dar, mai ales, va doresc timp sa (re)descoperiti ce e cu adevarat important pentru voi. Cu cat mai repede, cu atat mai bine, caci, nu degeaba scria Mari n Sorescu, "vine o vreme cand trebuie sa tragem sub noi o linie neagra si sa facem socoteala." Si cine poate sti cat de devreme sau de tarziu vine vremea noastra?
Sper sa gasiti TIMP sa cititi poezia urmatoare.
Nu va face mai destepti, nu va plateste nicio factura, nu va aduce niciun beneficiu cuantificabil. Dar face bine. La suflet, ma refer. Gasiti TIMP pentru asta. Pana la urma, suntem oameni. Suntem suflet si carne, nu o gramada de fiare care indeplinesc doar comenzi.
Contabilitate
( Marin Sorescu)
Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra
Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,
Cateva momente cand era sa fim geniali,
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape
(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta ( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem-una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).
marți, 17 iulie 2012
Reintalniri
Mai am un wkend de curs si il finalizez (Investeste in tine! PoSDRU Didactica si educatia economica).
Am avut parte de 2 surprize foarte placute: sa o intalnesc pe Dna Mirela Albulescu (sotii Albulescu autorii cartii Didactica stiintelor socio umane, cartea de capatai a examenelor noastre, profesorii de socio umane) si reintalnirea cu Ileana Iepure, formatoarea de la Cursul de Cultura Civica de acum 10 ani. Nu-mi vine sa cred ca au trecut 10 ani, ca acum 10 ani tineam CDS ca disciplina noua....
Am avut parte de 2 surprize foarte placute: sa o intalnesc pe Dna Mirela Albulescu (sotii Albulescu autorii cartii Didactica stiintelor socio umane, cartea de capatai a examenelor noastre, profesorii de socio umane) si reintalnirea cu Ileana Iepure, formatoarea de la Cursul de Cultura Civica de acum 10 ani. Nu-mi vine sa cred ca au trecut 10 ani, ca acum 10 ani tineam CDS ca disciplina noua....
marți, 10 iulie 2012
Dincolo de nori, din lumea ingerilor!
10 iulie 2003
E nedrept sa mori la 18 ani! Ce se va alege de visele, de planurile unor copii care au disparut? Horia si Alexandru au plecat prea repede in lumea ingerilor. Nu pot sa cred...Imi vin in minte discutiile cu Horia; iubea atat de mult viata, vroia sa faca psihologie, pentru a se putea cunoaste, pentru a fi "cum sunteti dvoastra, ii intelegeti pe ceilalti!". Mi-a cerut sa-i acord o ora de consiliere in care mi-a povestit despre el, despre cainele lui, despre visele lui. Acum cand nu mai este....ce este?
10 iulie 2013
Un eseu scris in clasa a XII a la filosofie....
10 iulie 2014
Si mai trece un an, si, iti dai seama ca nu ai cum sa treci peste aceasta zi de 10 iulie.....si cuvintele iti urca in gat si nu le poti rosti, te dor pentru ca trebuie sa folosesti trecutul si nu-i corect si atunci vin miile de "de ce-uri?" ale caror raspunsuri nu le vei gasi niciodata.....stii, ca e doar sus, intr-o alta lume care l-a vrut mai mult decat cea de aici. E ingerul pazitor din cer care vegheaza peste toti, toti cei, in inima carora a ramas o farama din el: Horia!
luni, 2 iulie 2012
Varsta intrebarilor esentiale....
Suntem in etapa in care ma trezesc pusa in dificultatea de a raspunde unor intrebarilor si a ochilor care se uita mirati la mine cand rostesc cuvinte, care-i fac sa ma priveasca ca pe o ciudata, dar nu indraznesc sa imi spuna: Mama, ce prostii vorbesti!-Mama tu esti frumoasa!Multumesc....
-Ce inseamna sa fie frumos?
-Adica sa vezi ceva si sa iti placa....
-Mie imi place pestele :) :) :) Imi place cum arata pestele la Metro! (conversatie cu Dragos)
................................................................
-Mama tu cand ai sa fii batrana?
-Peste muuuuuuuulti ani..........cand ai sa fii si tu mare.....
-Eu nu vreau sa fiu mare, ca sa nu fii tu batrana.....
-Atunci facem altfel:eu nu am sa imbatranesc, dar tu ai sa cresti si vei avea o mama vesnic tanara!
- Buna idee....
.....................................................................
-Mama de ce Edi (pisica) nu se bronzeaza peste tot?
Pisica are cateva pete gri, in blana alba, de care David e convins ca sunt de la bronz!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Ai fi împlinit 74 de ani!
Astăzi, în timp ce aduc omagiu memoriei tale, inimile noastre sunt pline de durere și dor. Ne este atât de dor de prezența ta caldă, de zâ...
-
Am inceput de o suta de ori sa scriu despre acest an scolar care, pentru unii e gata, pentru altii continua cu stresul examenelor, repartiza... -
Azi am implinit 22 saptamani de sarcina! Nici nu stiu ce vreau de fapt: sa treaca timpul mai repede, sa-l opresc in loc si sa-i simt miscari...