Ratatouille si fratele său au descoperit pasiunea pentru gătit. Din master cheful casei am ajuns un biet ajutor de bucătar, care cu inima strânsă admira cum surprizele anunțate de cei doi prind contur.
Așeaza-te pe canapea, că gătim noi! Cartofi prăjiți, pâine prăjită și ceai! Se aud sunete înfundate, se scot tăvi, ca la marile restaurante, cade un ou pe gresie ( mare lucru, in orice victorie sunt și erori) bine că nu gătesc cu șofran :)
Pâinea prăjită e ca la carte ( cu unt, cu usturoi, cu ce îți dorește sufletul)
Cartofii sfârâie in tigaie, ies perfect, că doar au fost întorși cu trei ustensile.
Feliile tot mai rumene, incerc și eu o sugestie: cred că ar trebui sa dai pe 3, că miroase ciudat! Nuu, e pe 2, dar se arde o felie! Nu mai iese!
Fumul fin învăluie casa, ușa se deschide larg să pătrundă cele 12 grade cu minus, care crează o nouă bucurie bucătarilor:
Wau gheață carbonica! Uraaaa, avem gheață carbonica!
Tăvile se distribuie:mamei, tatălui!
Se poziționează în fața ta și încep: cum e? reușiti?Ce zici: ți-am recâștigat încrederea că putem găti!?
Ucenicul (eu) făcuse o criză de nervi dimineață, când, in urma unei omlete și a unui ou prăjit, spălase două tigăi, vreo 5 ustensile, salvase la secunda mopul, din a fi scufundat în oul întins pe gresie și declară: Bucătărie închisă!
Adevărul este că au lucrat mai curat și ordonat!
Scena 1, actul II (a doua zi)
-Mama, cât mai stai?....( la MF după rețetă)
-Mai stau!
-O oră?
-Poate mai mult!
-Ce bine! Te iubesc muuuuuuuuult!
-Ce faceți?
Mamucheee, mă doare inima! :)))
Ajung acasă:un castron mare de cartofi prăjiți!😘😘😘
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu