Bunica mea dragă a plecat...Mimi pentru nepoți, strănepoți, chiar și pentru colegele mele cărora le povesteam adesea de prietenia noastră. Mimi a fost o bunică specială cu care am atât de multe amintiri, pe care le povestești cu lacrimile șiroindu-ți pe obraji și zâmbet de dor și drag. E un amestec de sentimente! E ceva deosebi, ca nepoții si strănepoții, si ei la o vârstă mare, să te poarte de acum în sufletul lor o viață. Vorbesc cu băieții, doi bărbați în miniatură și ne spunem, ce norocoși am fost s-o avem atâția ani cu noi. Câte amintiri, câte zâmbete, câte expresii, câte gesturi, ce stare de bine am trăit cu toții în jurul ei.
Asta suntem- energie- (pozitivă sau negativă) pe care o dăm și celorlalți.
Nu voi uita niciodată de cafeaua pe care am băut-o împreună de ziua ta și voi lua cana ta (știi că am o slăbiciune pentru cănile din care îmi beau cafeaua) să fie de acum înainte la mine!
Am să ma strădui să îmi iasă găluștele ca ale tale și am să învăț să fac colivă. Te iubesc tare mult!
Odihnă veșnică!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu