Jurnal de carantină Covid 19 - Martie, luna în care s-au închis capitole

             

O lună martie de neuitat!

     Sunt genul de om care își face scenarii, anticipează, dar recunosc ca tot ceea ce s-a întâmplat în această lună e dincolo de orice scenariu de film de groază.
A murit Mimi, a trecut Cristi în șomaj,  suntem in carantină de Covid 19, stare de urgență, ordonanța militară până în 15 aprilie.
Nici în cele mai negre scenarii nu-mi imaginam ca ultimele 3 luni de școală pentru clasa mea ( a XII a ) le vom petrece așa.
     Întrebările curg, neliniște și frustrare. Ce se va întâmpla, ce vor face, cum vor încheia,  cum vor da bacalaureatul? Răspunsuri pe care, sunt convinsă că nimeni nu le are la ora actuală.
      Imi sunt așa de dragi. Fiecare promoție a avut un ceva special al ei, care a rămas cuibărit în sufletul meu. Dar ei, cu siguranță vor rămâne o " promoție altfel" . Pe oameni ii leagă evenimentele pe care le-au trăit împreună. Au fost 4 ani de provocări, și ce provocări! Am fost o familie cu bune și rele. Cu supărări și bucurii! Mai avem puțin, care dintr-o dată a devenit mult. Necunoscutul ne sperie, ce nu poti controla e înspăimântător, dar suntem adaptabili.
     Incerc sa-i incurajez, să le fiu aproape acum, când sunt copleșiți de tot. Sa găsim o soluție pentru a traversa această perioadă. Sa facem planuri de viitor ( sa bem o cafea împreună, n-am băut decât smothie 😁) sa-si creioneze un plan pentru cariera lor,  pentru viitorul lor. Ei acum încep!
     Viața e mai mult decât teme, examene și platforme online. Acum  descoperim că vom putea trăi fără anumite obișnuințe și vom deprinde altele. Sper ca fie mai bune 😁!
     Si nu vom uita de filmul " Mânanca, roaga-te, iubește "!

Sesiunea pozelor pentru album....intr-un alt episod!